O fi bine, o fi rău?

Home  >>  Diverse  >>  O fi bine, o fi rău?

O fi bine, o fi rău?

Postat pe 8 iulie 2015, In categoria Diverse

Este vacanţă. Nimic nou sub soare ar spune unii. Totuşi, fetiţa mea spune că în viaţa ei a intervenit ceva nou. O prima vacanţă, fiindcă a terminat clasa întâi şi primele „teme” de vacanţă. Astăzi mi-a spus de-a dreptul iritată: „păi ori e vacanţă ori e şcoală?” . I-am răspuns că e vacanţă, dar trebuie să mai şi lucrăm din când în când fiindcă o să uite tot ce a învăţat, cam cu greu, în timpul şcolii. Trebuie să recunosc, aici, pe blog, că am o dilemă în sensul ăsta. Am tot citit/auzit tot felul de păreri despre activitatea şcolară din timpul vacanţei. Că nu e bună fiindcă nu întâmplător sunt vacanţele. Copiii trebuie să uite complet de activitatea şcolară şi relaxarea să fie pe primul plan. Ba că ar fi bună, fiindcă creierul trebuie să asimileze informaţii permanent şi că există riscul să le pierzi pe cele de peste an. Psihologi care recomandă repaosul total şi psihologi care spun că e chiar bine să fie menţinut un ritm scăzut, dar să existe. Clasa întâi mi s-a părut şi mie, ca părinte, extrem de grea. Copilul trebuie să înveţe să citească, să socotească şi să se obişnuiască cu testele. Nu mai spun de manuale, care au fost, dar n-au fost fiindcă au apărut destul de târziu. Desigur că există o oboseală acumulată de-a lungul anului şcolar. Iniţial, pentru vacanţă, mi-am propus să începem cu lecturi uşoare, dar mi-am dat seama că, în ceea ce priveşte cifrele, deja parcă s-a lăsat ceaţa în mintea ei.laugh Aşa că, primele patru zile din săptămână lucrăm atât la matematică cât şi la comunicare circa o oră, două, pe zi, urmând ca de vinerea să luăm pauză până la începutul următoarei săptămâni. O fi bine, o fi rău?

Soţul meu nu agreează ideea de a lucra în vacanţă. „Vacanţa e vacanţă”, îmi repetă el, aproape răstit, când suntem doar noi doi. Aşa că am o dilemă. Nu că ar fi singura din viaţa mea dar mi-ar prinde bine o părere. Voi ce părere aveţi? Doar joacă şi relaxare? Şi joacă, şi activitate şcolară? Oricum, vacanţă plăcută tuturor copiilor!

4 Comentarii pana acum:

  1. Andreea T. spune:

    Hello! Activitatea scolara in timpul vacantei nu trebuie nicidecum ignorata. Ideea e ca e bine sa lasam copilul primele 3-4 saptamani sa se relaxeze TOTAL. Nici bine nu a inceput vacanta si multi parinti incep sa-si bombardeze copiii cu teme (nu spun ca e cazul de fata, ci in general vorbind). Asa va capata un soi de aversiune de fiecare data cand aude cuvantul „teme”. Cel mai bine e sa fie lasat o perioada in care sa simta ca e vacanta cu adevarat si abia apoi prin jocuri si povesti, eventual, sa incepem sa-i deschidem apetitul pentru teme. Atentie, treptat! Nu spunand-i direct „Gata. E timpul sa ne apucam si de teme!”, caci asa ii veti provoca din start „alergie” la teme. Puteti incerca cu tot felul de activitati atractive (gasiti pe net o multime) care sa se potriveasca, desigur cu ceea ce are copilul pentru vacanta (jocuri cu litere, cifre, desenat etc). In felul asta il atrageti si ii deschideti apetitul si va vrea singur sa inceapa sa exerseze. Atunci e cel mai bine sa-i reamintiti prieteneste asa, „intamplator”, de tema pentru vacanta intrucat va avea dispozitie pentru asta. Asta e doar parerea mea personala. Fiecare alege cum doreste si cum crede ca e mai bine pentru copilul sau. Toate cele bune! Spor in toate!

  2. Cristian spune:

    Ca profesor de engleza ce predau la clasele 0-8, si cu prietene bune invatatoare, confirm faptul ca intr-adevar, copiii parca se intorc tabula rasa din vacanta. Evident, nu imi amintesc daca si in cazul nostru era la fel, suntem generatii diferite, eram parca ceva mai constiinciosi sau oarecum altfel, dar tot copii, asa ca presupun ca si noi eram cam uituci peste vara. Nu degeaba lucram din Gheba si alte culegeri(Petrica sau ceva de genu) de ne sareau capacele.

    Temele de vacanta sunt stigmatizate tocmai pentru ca nimeni nu le-a facut cu placere. Totusi, o ora-2 pe zi nu mi se pare mult, mai ales daca e dimineata dupa micul dejun, cand ai mai multa energie pentru asa ceva, e mai racoare si ai restul zilei la dispozitia bunului plac.

    Presupun ca temele au fost date de dna invatatoare, deci automat vor fi verificati. Pot primi note pe aceste teme de vacanta, si atunci nu ar fi placut sa inceapa clasa a 2a cu un calificativ prost sau slab,oricat de simplu ar fi ele de reparat pe parcurs.

    Nu este bine cand parintii au viziuni diferite asupra educatiei copilului, e normal totusi, dar lucrurile acestea ar trebui discutate si stabilite clar. E de apreciat ca acele comentarii negative ale sotului sunt in intimitatea voastra si nu de fata cu copilul, asta putand influenta negativ munca sa.

    Atata timp cat si tu ai observat o oarecare uitare, e clar ca nu trebuie lasata fata in voia sortii si e bine sa mai repete ceea ce a invatat. Mai ales ca in clasa a IIa deja trece la inmultiri si se schimba foaia, deci va fi mai greu cu recuperatul.

  3. Domnul Trandafir spune:

    Draga Intre lumi,
    Banuiesc ca sotul tau a facut scoala, cel putin cea primara si gimnaziul pe vremea „cealalta” (god, I’m 2 old) si e posibil sa fi capatat o aversiune fata de acel model in care peste vara aveai nu stiu cate culegeri de rezolvat (Gheba, Olivotto, Petrica…si lupu’, parca). Numai ca, asa cum atunci si in agricultura se raportau stiuletii la hectar de vreo cateva ori mai multi decat erau, se punea accent pe cantitate si nu pe calitate si diversitate. Atunci se traia intr-un sistem centralizat in care statul avea grija de tine si daca ieseai medic si daca ieseai sculer matriter si daca alegeai pur si simplu sa fii mama eroina. Iti dadea casa, masa, mobilier in rate si loc la coada sa-ti cumperi Dacia peste 5 ani.
    Acum traim intr-o societate globalizata in care competitia reprezinta, in cele mai multe cazuri criteriul principal pentru a-ti asigura un trai mai bun, o slujba mai bine platita si astfel o viata mai buna (excludem fiii si fiicele de politicieni-din pacate si ei au dreptul sa se inmulteasca desi n-ar trebui). Iar competitia incepe de la cele mai fragede varste, dupa cum am observat. Ca atare, asa cum spuneau si antevorbitorii..pardon, antescriitorii de mai sus, copilul trebuie invatat/obisnuit/momit sa lucreze mental inca de pe bancile, ups, ma scuzatz! scaunele gradinitei. Nu exista vacanta totala, asa cum nu exista doar munca dar poate exista o imbinare intre cele doua. Cu grija, cu tact si diplomatie (unde mai sunt vremurile alea in care aveai voie sa scoti cureaua cu catarama de la brau????) iti poti obisnui coplilul sa lucreze si sa inteleaga ca asa cum parintii au responsabilitatea serviciului si el trebuie sa „lucreze”, are si el „serviciul” lui. Si eu ma alatur „corului” de invechiti care spun ca e bine sa lucreze si in vacanta si sa lase altora „sansa” de a deveni sculer matriter. Nu ca ar fi ceva rau in a fi sculer matriter, doar ca in loc de uzine au aparut mal-uri mai nou.
    Just my two cents.

  4. andrei spune:

    Am ras cu lacrimi la comentariul d-nului Trandafir. Si umor si realism.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>